Ecce homo
Colind pentru prietenii lui Hans Arp şi ai mei
Motto:“Bustul lui va împodobi vetrele tuturor oamenilor cu adevărat nobili (!?)*”
Deschide uşa, creştine/Deschide uşa,creştine/
Că venim din nou la tine/
La mulţi ani,/Mulţi ani cu bine.
La orizont, nicio corabie
Pe plajă niciun albatros
Doar ecoul vocilor infinitului
Acest repaus intermediar
Picurând dorul de nufăr
În împărăţia lebedei din smârcul adormit
Vai!Vai!Vai! Heil …
Kaspar e mort. Harpiile, tricotezele şi fanaticii ghilotinei
Zac la picioarele piedestalului de 1789 de ori, decapitaţi
Cine o să mai împletească ciorapi pentru labe îngherate
Cine o să mai cofecţioneze cocarde pentru vise magalomane
Les immoreaux (?)
Les sans coulottes (?)
Les tutoyers (?)
Nu.
Anul adierilor morţii a luat sfărşit.
“Dacă Dumnezeu nu există nu pierdem nimic
Dacă Dumnezeu există câştigam totul**”
Cine are urechi de auzit să-l asculte pe maestru Hans Arp:
“Măsurând orice lucru cu măsura lui însuşi, omul a dat dovada lipsei de măsură.
Dezordinea, confuzia, neliniştea nonsensul,
demenţa, melancolia, demonomania domină lumea*”
Cine are ochi de văzut să privescă atent torsurile
îndelung, îndelung, şlefuite
până ce piatra s-a lepădat de uscăciune
şi chakrele s-au rotit în sensul r.o.g.v.a.i.v. al iubirii
deschizând poarta CUVÂNTULUI.Mulţi ani, mulţi ani cu bine.
>>> autor: Carmen Mihaela Visalon
dreptatea e una
capul tau aplecat pe umarul meu, doi
flori pe masa de scris, trei
am un automobil cu 4 roti care ma duce nicaeri
5 sunt degetele mainii mele drepte , le simti?
numeri oare 6 batai de cord
seara la 7, cand mailul tau vine ca o geana de lumina
cu 8 grade de liberatate, 8 covrigi in forma de inima
noua strig tare, noua ne e data libertatea
sa numaram un cont down pana la 10
ca doar 10 erau copii lui abraham, Yakov si sarah
i-am intalnit ieri in tren, plecau spre o lume mai buna
unde adevarul e una
si noi doi, doi suntem.
AG
Draga Adrian,
Hei, bine ai venit.
In primul rand,te invit oficial pe toate blogurile mele. Daca iti vei verifica mailul vei gasi parola.
In al doilea rand, Te rog sa ma ierti. Din greseala am sters un comentariu de al tau de pe visalon’s blog.
Era o poezie foarte frumoasa asa ca m-as bucura sa o repostezi.
In al treilea rand o sa incerc sa-ti raspund imediat ce muza imi va da tarcoale.
Pana una alta i-am facut o cafea. Esti si tu invitat.
c.
Adrian wrote:
dreptatea e una
capul tau aplecat pe umarul meu, doi
flori pe masa de scris, trei
am un automobil cu 4 roti care ma duce nicaeri
5 sunt degetele mainii mele drepte , le simti?
numeri oare 6 batai de cord
seara la 7, cand mailul tau vine ca o geana de lumina
cu 8 grade de liberatate, 8 covrigi in forma de inima
noua strig tare, noua ne e data libertatea
sa numaram un cont down pana la 10
ca doar 10 erau copii lui abraham, Yakov si sarah
i-am intalnit ieri in tren, plecau spre o lume mai buna
unde adevarul e una
si noi doi, doi suntem.
AG
On August 11, 2007 at 9:50
Carmen replyed:
dreptatea si sabia lui damocles sunt una
chiar daca budistii le numesc karma
iar noi ceilalti fatalitate
ea nu are legatura cu judecata pendinte de bunul plac al judecatoruui ics, i-grec, zet,
incuscrit cu avocatul a,be,ce,
nasul procurorului em, en, pe,
amant al grefierei es cu e de la et cetera
##
capul meu alungat la picioarele esafodului
topaie
ca si cum moartea nu ar exista
chiar daca acest adevar absolut
este la fel de greu de verificat ca si sentintele
drepte
necunoscute sunt caile Domnului
###
florile pe masa de scris, trei
sunt singura consolare
ele imi soptesc in culor diferite
gandul tau bun
fapta ta dreapta
inchisa in taina ravasului ratacit
pe apele involburate ale oceanului
####
am un automobil cu 4 roti care ma duce nicaeri
vizez, povestea domnului nimeni
stapanul planetei cuvintelor
rascolitoare
######
5 sunt degetele mainii mele drepte, le simti?
este o intrebare retorica pe care tastaura
ne-o pune
ori de cate ori
incercam sa inlocuim
viata cu mediul virtual
######
numeri oare 6 batai de cord
1 de la Adrian, cu A de la aleph
doi
trei
patru
cinci
sase, lama indragostitului
de la care invatam
secretul lanturilor de flori
######
seara la 7, cand mailul tau vine ca o geana de lumina
cu 8 grade de liberatate, 8 covrigi in forma de inima
noua strig tare, noua ne e data libertatea
sa numaram un cont down pana la 10
ca doar 10 erau copii lui abraham, Yakov si sarah
i-am intalnit ieri in tren, plecau spre o lume mai buna
unde adevarul e una
si noi doi, doi suntem.
AG+CV, doi vechi prieteni virtuali
ce ar putea fi definiti
ca doua parti beligerante
pereche:))))
Am continuat să citesc, deși îmi cădea capul de pe umeri. M-a incitat stilul tău mai degrabă epic, de parcă fiecare poezie este un fragment dintr-u roman pe care Umberto Eco abia acum îl scrie.
Dar nu de asta îți scriu. Voiam doar să îți spun că poate ai vrea să schimbi tagline-ul implicit de la wordpress ”Just another WordPress.com weblog”. Ăsta nu e doar încă un blog oarecare, dimpotrivă. Dacă nu știi cum, pot să te învăț.
Oh, lume noua in Salonul Refuzatilor. Imi pare bine sa ma lauzi desi exagerezi un pic:) Cum adica asta nu este un blog oarecare? Ce tag ar trebui sa-i pun?
Daca vrei poti sa-mi raspunzi pe e-mail: carmen.visalon@gmai.com.
PS1: Da stilul este mai degraba epic, pentru ca eu nu sufar de lirism. In ceea ce priveste legatura cu Eco, nu sunt sigura ca ai dreptate.
PS2:Poti sa ma si crtici. Asa ma vei ajuta sa progresez.
Carmen
Doamne, am căutat articolul ăsta la care adaugasem comentariul, de vreo trei ori. Am intrat pe site sa văd dacă ai răspuns ceva și nu am reușit să îl mai găsesc. Acum că l-am găsit, am văzut răspunsul și am să îți scriu pe adresa de mai sus.
OK, astept. Doar ca adresa este gresita.
carmen.visalon@gmail.com, nu gmai.
Iertare:) dar scriu in mare viteza si nu am rabdare sa corectez.
c.